Urmărește-ne pe:
Image Alt

Aproape & Departe

Intrare gratuită la expozițiile Muzeului Național Cotroceni de Ziua Culturii Naționale

În data de 15 ianuarie 2025, 𝐜𝐮 𝐨𝐜𝐚𝐳𝐢𝐚 𝐙𝐢𝐥𝐞𝐢 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞, Muzeul Național Cotroceni din București oferă publicului 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐠𝐫𝐚𝐭𝐮𝐢𝐭ă la expozițiile permanente de la 𝐏𝐚𝐥𝐚𝐭𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐭𝐫𝐨𝐜𝐞𝐧𝐢. Este vorba despre 𝐓𝐫𝐞𝐢 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐧𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐢𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 și 𝐝𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞 și 𝐀 𝐟𝐨𝐬𝐭 𝐨𝐝𝐚𝐭ă 𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐭𝐫𝐨𝐜𝐞𝐧𝐢, precum și de expoziția temporară 𝐈𝐬𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞𝐭𝐮𝐫𝐧𝐚𝐭𝐞 – 𝐝𝐞𝐬𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐫𝐞𝐬𝐜𝐫𝐢𝐬𝐞. 𝐏𝐚𝐭𝐫𝐢𝐦𝐨𝐧𝐢𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐭𝐫𝐮𝐢𝐭 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞ști 𝐬𝐮𝐛 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦𝐮𝐥 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐬𝐭.

Expoziția „Istorii deturnate – destine rescrise. Patrimoniul construit din București sub regimul comunist“

Se prezintă publicului un proiect expozițional ce explorează patrimoniul construit din București, relevând consecințele regimului comunist asupra vieții elitelor românești și a imobilelor în care acestea au locuit.

Secțiunile din expoziție analizează convertirea a două edificii regale: Palatul Cotroceni, transformat în spațiu al activităților de masă destinate educației politico-ideologice și Palatul Snagov, ce devine exponent al nomenclaturii comuniste.

De asemenea, expoziția reflectă destinele a șapte personalități ale politicii și culturii interbelice supuse represiunii comuniste și soldate cu exil, detenție sau moarte.

Proiectul este realizat în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, Casa Memorială „Iuliu Maniu“, Muzeul Național al Țăranului Român, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale ale României și Muzeul Național de Artă Contemporană al României și cu sprijinul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ – București și al Uniunii Arhitecților din România.
Designul expozițional a fost realizat de Atelier Monograph. Acest proiect este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Expoziția poate fi vizitată în perioada 10 octombrie 2024 – 16 februarie 2025.

Muzeul Național Cotroceni

Muzeul Naţional Cotroceni este o instituţie culturală de prim rang în peisajul cultural românesc. A fost recunoscut pe plan internaţional prin acordarea de către Consiliul Europei a premiului de „cel mai bun muzeu european“.

Muzeul are ca obiectiv principal dezvoltarea relaţiilor culturale cu celelalte state prin stabilirea unor parteneriate menite să cultive valorile culturale autentice româneşti. De asemenea, se stimulează artele în diversitatea formelor de expresie, oferind totodată publicului din România accesul la programele culturale internaţionale, la reperele şi elitele culturii mondiale.

Domeniul Cotroceni este singura reşedinţă de pe întreg teritoriul românesc ce a cunoscut folosinţa cea mai îndelungată, de la sfârşitul secolului al XVII-lea şi până în prezent. Datorită acestui fapt, prin Hotărârea Guvernului României nr. 478 din 10 iulie 1991, a fost înfiinţat Muzeul Naţional Cotroceni, ca instituţie de reprezentare naţională, în subordinea Ministerului Culturii. La 27 decembrie 1991, latura veche a Palatului a fost deschisă marelui public, iar, ulterior, prin H.G. 1279 din 20 decembrie 2001, Muzeul a fost transferat în subordinea Administraţiei Prezidenţiale.

Monument istoric reprezentativ pentru arhitectura românească

Muzeul Național Cotroceni este amenajat în cadrul unui monument istoric reprezentativ pentru arhitectura românească de la sfârşitul secolului al XIX-lea, Palatul Regal Cotroceni. Acesta a integrat remarcabil o parte din arhitectura medievală a mănăstirii ctitorite de domnul Ţării Româneşti, Şerban Cantacuzino, către finele veacului al XVII-lea.

Specificitatea aparte îi este conferită de îmbinarea caracteristicilor unui spaţiu memorial, cu o istorie de aproape 350 de ani, cu cele ale unui muzeu de artă decorativă.

Saloanele şi apartamentele sale au o deosebită putere evocatoare, accentul fiind pus nu doar pe valoarea intrinsecă a diferitelor artefacte, ci şi pe semnificaţia lor din perspectiva raporturilor cu personalităţile care au locuit în aceste încăperi de-a lungul timpului.

De neratat sunt 𝑺𝒂𝒍𝒐𝒂𝒏𝒆𝒍𝒆 𝒓𝒆𝒈𝒂𝒍𝒆 de la etajul I: Holul de Onoare, Sufrageria Germană, Salonul de Vânătoare, Salonul Florilor, Biblioteca Regelui Ferdinand, Salonul Cherchez și Sufrageria Regală. De vizitat sunt și 𝑺𝒑𝒂𝒕̦𝒊𝒊𝒍𝒆 𝑴𝒆𝒅𝒊𝒆𝒗𝒂𝒍𝒆, unde se desfășoară diferite expozitii și evenimente culturale temporare.

Palatul Cotroceni, sediul Administrației Prezidențiale

Palatul Cotroceni, sediul Administrației Prezidențiale, se află într-un loc istoric, cu o tradiţie de funcționare de peste patru sute de ani, fiind clasat ca monument istoric de categoria A, importanţă naţională.

Pe acest teren situat la vest de București, pe malul drept al Dâmboviței, pe dealul Cotroceni, domnitorul Șerban Cantacuzino a întemeiat o mănăstire, între 1679 – 1681, defrișând o zonă dens împădurită din foștii codrii al Vlăsiei.

Mănăstirea Cotroceni, reședință domnească și tipografie

Mănăstirea Cotroceni, cea mai importantă ctitorie a domnitorului, era înconjurată de ziduri și avea în centru frumoasa biserică în stil brâncovenesc cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” (15 august) și „Sfinții Serghie și Vah” (7 octombrie), asemănătoare arhitectonic cu biserica episcopală de la Curtea de Argeș.

În incinta mănăstirii, domnitorul a ridicat și o reședință domnească. La mănăstirea Cotroceni a fost instalată și o tipografie, din aceasta ieșind mari lucrări ale vremii, printre care: „Evanghelia” din 1682, „Apostolul” din 1683 și „Biblia de la București”, din anul 1688 („Biblia lui Șerban Cantacuzino”).

De-a lungul timpului, ansamblul Cotroceni a suferit mai multe modificări, dar și-a păstrat constant funcția religioasă și de reședință domnească. Domnia lui Barbu Ştirbey (1849 – 1853) s-a dovedit benefică zonei, domnitorul refăcând şi redecorând palatul domnesc, dar și realizând un drum nou, despărţind astfel zona domnească de cea a viitoarei Grădini Botanice, ale cărei începuturi datează din 1860.

Istoria regalității din România legată și de Cotroceni

Istoria regalităţii din România este legată şi de Cotroceni, principele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen folosind palatul domnesc începând cu luna iunie a anului 1866. În perioada 1893 – 1895 arhitectul francez Paul Gottereau a refăcut palatul ca reședință pentru Principele moștenitor Ferdinand și Principesa Maria.

După Primul Război Mondial, sub directa îndrumare a Reginei Maria, palatul a cunoscut modificări şi adăugiri, efectuate de arhitectul Grigore Cerchez.

Numeroase alte evenimente istorice naționale

Palatul Cotroceni este legat de numeroase alte evenimente istorice naționale. În 1821, conducătorul revoluţiei, Tudor Vladimirescu, și-a stabilit aici tabăra militară. La Revoluţia din 1848 – 1849, numeroși revoluționari au fost arestați și încarcerați la Cotroceni de către reprezentanții Înaltei Porţi.

În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Cotroceniul devine un importat centru al unităţii şi modernizării politice a României, iar palatul capătă statutul de reşedinţă oficială. În 1916, la Cotroceni s-a hotărât părăsirea neutralităţii şi alăturarea României grupului de state care formau Antanta (Franţa, Rusia, Marea Britanie). În anul 1918, la Cotroceni s-a semnat cu Puterile Centrale tratatul cunoscut sub numele de Pacea de la Bucureşti.

Condiții de vizitare

Vizitarea de Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2025, se face 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐩𝐞 𝐛𝐚𝐳ă d𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐚𝐫𝐞, la adresa de e-mail vizitare@muzeulcotroceni.ro. Programarea va fi confirmată de către un reprezentant al muzeului. Intrarea în Muzeul Național Cotroceni se va face doar în baza unui act de identitate în original.

 

Bibliografie & sursa foto

Adaugă un comentariu

faraway
Follow us on
WordPress Cookie Notice de la Real Cookie Banner